Tu știi când ești manipulat?

Tu știi când ești manipulat?

În orice relație inter-umană și în special în relațiile de cuplu, când vrem să obținem ceva de la cel cu care interacționăm, utilizăm o gamă largă de metode, de la persuasiune până la forța fizică. Compromisul, negocierea, folosirea argumentelor sau șantajul, sunt des întâlnite în toate aspectele vieții noastre, de la alegerea restaurantului la care vrem să luăm cina diseară, până la strategiile de marketing ale marilor companii, și cu siguranță în toate nuanțele vieții politice.

Persuasiunea este o formă de influențare, de convingere, prin puterea argumentelor și a discuțiilor, în scopul ghidării oamenilor de a alege sau adera la anumite idei, curente de opinie sau alegeri personale.

Persoana care este ținta persuasiunii, este conștientă de încercarea celuilalt de a o convinge, fie prin sublinierea avantajelor pentru ea (“Este și în avantajul tău.”, “Ai de câștigat din asta.”), fie prin utilizarea emoțiilor ( “M-aș bucura mult dacă ai face asta.”, “Aș înțelege alegerea ta ca pe o favoare personală.”).

La celălalt capăt al interacțiunii umane se află șantajul emoțional și folosirea agresivității verbale sau fizice pentru impunerea alegerilor proprii sau punctului de vedere. Persoanele care apelează la șantaj emoțional, folosesc amenințări de genul: ” Dacă ieși acum, să nu te mai întorci niciodată.”, “Dacă pleci, viața mea va fi distrusă.”, sau chiar “Dacă pleci, îmi voi face rău și doar tu vei fi vinovat/ă pentru asta.”

În cartea In Sheep’s Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People, dr. George Simon definește manipularea psihologică ca fiind utilizarea de tactici ascunse, înșelătoare și abuzive, cu scopul de a urmări schimbarea comportamentelor sau alegerilor celorlalți, în sensul interesului propriu al manipulatorului.

După Simon, reușita manipulării psihologice are la bază următoarele componente:

  • Manipulatorul își ascunde intențiile și comportamentele agresive.
  • Manipulatorul cunoaște vulnerabilitățile psihologice ale victimei și determină ce fel de tactici ar putea fi efective.
  • Manipulatorul este de o cruzime suficientă pentru a nu da înapoi de la vătămarea victimei dacă este necesar.

La nivelul cuplului, motivul cel mai des întâlnit pentru care partenerii apelează la manipulare este vulnerabilitatea personală.

Cercetătorii în domeniul inteligenței emoționale, au subliniat faptul că deseori în spatele agresivității, ca emoție secundară, stă o altă emoție primară, frica. Așadar, pentru a ne proteja de frica pe pare o simțim ( de abandon, de cele mai multe ori ), încercăm să îl controlăm pe celălalt și deciziile pe care le ia.

Suntem, cred, cu toții familiarizați cu afirmații de genul: “Dacă m-ai iubi cu adevarat, ai face ce ți-am cerut.”, “Sunt gelos/geloasă pentru că te iubesc așa de mult.”, “E normal să știu în fiecare secundă unde ești, doar îți vreau binele.” , “Din cauza ta mă doare capul, din cauza ta m-am îmbolnăvit.”, “Mă doare inima, din cauza că iar m-ai necăjit.” etc. Cu alte cuvinte, în loc să ne dăm seama de propriile noastre vulnerabilități, de propriile noastre temeri și angoase care nu au legătură cu persoanele din jurul nostru și a căror rezolvare presupune o repliere pe sine și găsirea soluțiilor în interiorul nostru, noi ne proiectăm toate aceste nemulțumiri și frustrări pe ceilalți, cu iluzia și așteptarea ca aceștia să le rezolve.

Manipularea emoțională este complexă și cel mai adesea foarte subtilă astfel încât celui manipulat îi este dificil să identifice tipul de relație în care se află. După dr. George Simon, cele mai des întâlnite semne ale unei relații de manipulare prin emoții sunt următoarele:

  • Seducția – persoanele care manipulează prin emoții sunt de cele mai multe ori persoane plăcute social, carismatice, aparent de încredere și loiale. Rareori folosesc cuvinte dure sau injurii la adresa celorlalți, ci mai degrabă amenințări subtile, indirecte care duc la intimidare și un sentiment de teamă de a-ți exprima gândurile sau dorințele deschis.
  • Negarea propriilor comportamente neadecvate – manipulatorului îi este foarte dificil să își asume responsabilitatea pentru propriile comportamente sau reacții chiar și atunci când i se face o oglindă din partea celorlalți. Deseori, acesta găsește explicații extrinseci fiecărei reacții pe care o are, sau învinovățește pe alții pentru comportamentele proprii.
  • Învinovățirea victimei – dacă în mod repetat ți se spune că din cauza ta celălalt s-a enervat, înfuriat, a plecat, a pus o frână bruscă etc., după un timp te vei întreba dacă nu cumva așa stau lucrurile și tu ești cauza conflictelor și tensiunilor din cuplu, fie pentru că ai reacționat, sau nu ai reacționat când “trebuia”, sau nu ai fost suficient de diplomat/ă etc.
  • Simularea inocenței – încercarea de a convinge că răul pe care l-a făcut, cuvintele dure sau tonul ridicat nu au avut ca intenție rănirea, ci dimpotrivă, doar intenția de a sublinia un punct de vedere sau de a fi luat în serios, astfel încât victima își pune serioase semne de întrebare în legătură cu corectitudinea interpretărilor pe care ea le face.
  • Asumarea rolului de victimă – din cauza altora se întâmplă toate nenorocirile, contextul, oamenii, momentul zilei, starea vremii sau orice altceva sunt responsabile de un eșec personal, și toate astea în ciuda celor mai bune intenții, tuturor eforturilor sau muncii depuse de manipulator.
  • Minimizarea propriilor fapte sau gesturi nepotrivite precum și a calităților partenerului/partenerei – minimizarea presupune afirmații de genul : “A fost doar o glumă. Nu înțeleg de ce te superi.”, “Nu am vorbit serios, chiar nu știi de glumă ?”, “Nu îți dai seama că ai atâtea defecte că nimeni nu s-ar îndrăgosti de tine/nu te-ar plăcea dacă te-ar cunoaște cu adevarat, așa cum te cunosc eu.”, “În ciuda defectelor tale, eu te iubesc/stau cu tine.”
  • Intimidarea – în scopul de a induce teama, astfel încât celălalt se reprimă în a-și exprima deschis drepturile sau dorințele, sau utilizarea sarcasmului pentru a induce ideea că celălalt este inferior, prin urmare ar trebui să asculte și să-l urmeze pe manipulator, care în acest fel dezvoltă un ascendent asupra victimei.

Pe lângă aceste elemente ale manipulării prin emoții, se mai întâlnesc și minciuna, diversiunea, raționalizarea propriilor comportamente, izolarea de prieteni și familie care ar putea oferi o altă perspectiva victimei, așteptarea de a fi validat în permanență de către victimă, totul sub umbrela normalizării situației de cuplu ( “Așa se întâmplă și în alte relații.”, “E firesc să am așteptările astea de la tine, așa e într-o relație.”, “Crezi că dacă te desparți de mine, data viitoare va fi mai bine ?” ).

De multe ori atunci când ne dăm seama că suntem într-o relație abuzivă din punct de vedere emoțional, avem tendința de a încerca la rândul nostru să deținem controlul. În felul acesta încercăm să scăpăm de manipulare, prin manipulare iar cercul vicios al relației nu se întrerupe niciodată.

Abuzul emoțional se întinde pe o scală foarte vastă, de la un simplu reproș până la desconsiderarea totală a celuilalt. Primul pas în ieșirea de sub manipulare este de a identifica cu claritate situațiile în care ești manipulat/ă emoțional. Al doilea pas ar fi să raportezi reacțiile proprii la ceea ce ar fi însemnat reacții firești, dacă manipularea nu ar fi avut loc, iar ultimul pas și cel mai dificil, însă nu imposibil, este asertivitatea ( adică să îți exprimi liber părerea, pe un ton ok, cu cuvinte potrivite și fără să manipulezi sau să ataci în vreun fel persoana din fața ta ). Acest ultim pas înseamnă la nivel emoțional frică, neliniște, agitație, frământare, poate tristețe, însă cel mai important aspect este că, în ciuda disconfortului trăit, să îți exprimi punctul de vedere și să rămâi cu acest disconfort până el se diminuează în intensitate.

Nu uita, singura modalitate prin care poți scăpa de frică este sa o iei în brațe, cu alte cuvinte să te expui situațiilor anxiogene și treptat să capeți curaj și încredere că le poți depăși, oricum, nici un disconfort nu durează o veșnicie.

Închei acest articol cu un scurt citat din Octavian Paler, la care vă invit să reflectați: “O iubire pe care ești nevoit să o păzești, nu reprezintă nimic.”

Simon, George K (1996), In Sheep’s Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People.

https://drgeorgesimon.com

Clinica de Psihoterapie

Clinica de Psihoterapie vă oferă servicii de terapie cognitiv-comportamentală individuală, de cuplu și familie, precum și ședințe de psihoterapie pentru copii.
Ica Secoșan, Fondator Clinica de Psihoterapie

Contactează-ne

Clinica de Psihoterapie folosește COOKIES

Făcând clic pe „Da, accept” sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor instalate pe site. Acestea sunt folosite pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare posibilă.

Detalii