Atacul de panică

Atacul de panică

”Inima bate repede și violent, palpită și se lovește de coaste,…pielea devine palidă ca înainte de leșin,…zguduit de o frică imensă…respirația se întețește…și unul dintre simptomele cele mai evidente este tremurul tuturor mușchilor corpului.” – Charles Darwin, 1872

Atacul de panică este o perioadă bine delimitată de frică sau de disconfort, în care simptome precum: palpitații, bătăi ale inimii sau creșterea ritmului cardiac, transpirații tremurături sau smasme musculare, senzații de dificultate sau de incapacitate de a respira, senzații de sufocare, durere sau disconfort toracic, apar în manieră abruptă și în mai puțin de 10 minute ating intensitatea maximă.

Mulți pacienți diagnosticați cu atac de panică trăiesc și agorafobie, adică anxietate legată de faptul de a se afla în locuri și situații din care ar fi dificil să scape sau în care nu ar putea fi salvați dacă ar face un atac de panică neașteptat sau facilitat de situația în care se găsesc. Fricile agorafobice implică de obicei tipuri de situații care includ faptul de a fi singur în afara casei, a fi într-o mulțime sau a sta la coadă, a trece pe sub un pod și de a călători cu un autobuz, tren sau automobil.

Senzațiile fizice din timpul atacului de panică sunt interpretate catastrofic, persoana care le trăiește devenind hipervigilentă, adică se concentrează excesiv asupra lor, ceea ce duce la creșterea în intensitate a acestor senzații fizice.

De cele mai multe ori, o persoană cu agorafobie are două tipuri de comportamente:

  • Evitarea – situațiile anxiogene sunt evitate.
  • Asigurarea – pentru a face față situației anxiogene, ia o persoană “de siguranță” , adică o persoană însoțitor în situațiile în care ii este teamă, are la indemână telefonul, medicația anxiolitică, sticla de apă sau orice ar putea reprezenta comportament de asigurare.

Datorită acestor comportamente de evitare și asigurare, persoana nu mai trăiește atacuri de panică, dar își menține teama pe termen lung, de a mai experimenta astfel de atacuri de panică în viitor.

În mod eronat unele persoane cred că tulburarea de panică este rezultatul unor probleme psihice profunde. Desigur, mai multe diagnostice pot coexista, tulburarea de anxietate și tulburarea depresivă, abuz de substanțe, tulburări ale comportamentului alimentar etc.

Multe persoane cu atac de panică sau agorafobie au convingeri nerealiste despre anxietate, de exemplu:

” Toate fricile sunt dăunătoare.”

“Trebuie să scap imediat de fricile mele.”

”Dacă trăiesc frica, sigur am o boala gravă, nediagnosticată încă.”

În ce privește tratamentul medicamentos în cazul atacului de panică și agorafobiei, medicația anxiolitică și antidepresivă s-a dovedit a fi utilă. De asemenea, eficiența terapiei cognitiv-comportamentale este cunoscută și răspândită ca utilizare în întreaga lume.

Clinica de Psihoterapie

Clinica de Psihoterapie vă oferă servicii de terapie cognitiv-comportamentală individuală, de cuplu și familie, precum și ședințe de psihoterapie pentru copii.
Ica Secoșan, Fondator Clinica de Psihoterapie

Contactează-ne

Clinica de Psihoterapie folosește COOKIES

Făcând clic pe „Da, accept” sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor instalate pe site. Acestea sunt folosite pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare posibilă.

Detalii