Stresul, un criminal nevăzut

Stresul, un criminal nevăzut

     Când oamenii se descriu ca fiind stresați, de obicei se referă la agitația psihomotorie, starea de tensiune intrapsihică care apare în situații tensionate, în domenii precum familia, relații, job, sănătate, finanțe etc.

     În realitate, senzația de tensiune nervoasă nu definește stresul, acesta nu este o realitate subiectivă, ci un complex de factori psihologici și fiziologici, cuantificabili și măsurabili, care implică sistemul nervos, hormonal, imun și multe alte organe. Fiziologia stresului poate fi activată fără efecte observabile în comportament sau în trăirea subiectivă a individului.

     La o privire superficială, am putea aprecia ca fiind foarte stresante, evenimente izolate precum pierderea locului de muncă, a unei persoane dragi, un divorț. Aceste evenimente majore reprezintă desigur surse de stres, însă stresul cronic trăit zi de zi, poate produce pe termen lung efecte dezastruoase asupra corpului și a minții noastre.

     În literatura de specialitate, se identifică trei surse universale de stres:

  1. Incertitudinea
  2. Lipsa de informație
  3. Pierderea controlului

     Sună cunoscut, nu-i așa? Parcă descrie o zi din viața noastră în pandemie. Interesant este că, în cercetările de până acum, toate aceste trei surse de stres sunt regăsite aproape în unanimitate în viața pacienților care suferă de boli cronice.

     Stresul acut este imediat, o reacție pe termen scurt a corpului și minții în fața unui pericol. Stresul cronic pe de altă parte, presupune activarea unui mecanism al stresului pe termen lung, cât timp o persoană este expusă unui stres pe care nu îl poate îndepărta, nu îl poate recunoaște sau nu are control asupra lui.

     Nivelurile ridicate de cortisol distrug țesuturile, pe când nivelurile crescute de adrenalină cresc presiunea sangvină și distrug inima.

     Experiența stresului presupune trei componente:

  • evenimentul fizic sau emoțional, pe care organismul și creierul îl interpretează ca pericol
  • prelucrarea stresorului de către sistemul nervos
  • răspunsul la stres, prin consecințe fizice și comportamentale

     Nu există o legătură universală între un stresor și răspunsul la stres. Felul în care fiecare dintre noi reacționează la stres, este o chestiune de personalitate și istoric personal.

Cum ne putem proteja de stres? Dezvoltând competențe emoționale.

 

     Competența emoțională presupune:

  • capacitatea noastră de a simți emoțiile, astfel încât vom fi mai abili în a identifica stresul pe care îl putem simți
  • abilitatea de a exprima emoțiile astfel încât să exprimăm nevoile noastre nesatisfăcute care pot reprezenta surse de stres
  • abilitatea de a distinge între reacțiile noastre emoționale care au legătură cu prezentul sau provin din experiențe din trecutul îndepărtat
  • conștientizarea nevoilor primordiale care trebuie satisfăcute astfel încât să reducem stresul existențial

     Dezvoltarea competențelor emoționale este cea mai bună medicină preventivă!

Clinica de Psihoterapie

Clinica de Psihoterapie reunește o echipă de psihoterapeuți specializați în terapie cognitiv-comportamentală și acreditați de Colegiul Psihologilor din România.

Contactează-ne

Clinica de Psihoterapie folosește COOKIES

Făcând clic pe „Da, accept” sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor instalate pe site. Acestea sunt folosite pentru a vă oferi cea mai bună experiență de navigare posibilă.

Detalii